centrul cambridge

Cursele de masini - Partea a IV-a

Categorii

Curse de masini cu un singur loc

Cea mai cunoscuta forma de curse de masini cu un singur loc (cu rotile descoperite) – Formula Unu – implica un Campionat Mondial anual, pentru piloti si pentru constructori.

Grila de start Formula 1 - 2013

La masinile cu un singur loc (cu rotile descoperite), rotile nu sunt acoperite, iar masinilie au, de obicei, eleroane in fata si in spate, pentru a crea portanta negativa (functionand ca o aripa de avion intoarsa), si pentru a mari aderenta. In Europa si Asia, cursele de masini cu roti descoperite mai sunt numite si curse de „Formula”, cu sufixul adecvat. In America de Nord, termenul de „Formula” nu este urmat de niciun sufix (cu exceptia F1). Cursele sunt astfel denumite, incat sa prezinte un format international (F1), un format regional (Formula 3 Euro Series), sau un format domestic, sau specifi unei tari (campionatu german de Formula 3 sau Formula Ford din Marea Britanie).

Monopost de Formula Ford

In America de Nord, masinile folosite in Campionatul National (in prezent – IndyCar Series), au fost mai tot timpul asemanatoare cu cele de F1, dar mai putin sofisticate, avand mai multe restrictii de tehnologie, folosite pentru a controla costurile.

IndyCar

 Un alt eveniment international important categoria masinilor cu roti descoperite este GP2 (cunoscut in trecut ca Formula 3000 si Formula Doi). Competitiile regionale includ Formula Nippon si Formula V6 Asia, Formula Renault 3.5 (cunoscuta si ca Campionatul Mondial Renault), Formula Trei, Formula Palmer Audi si Formula Atlantic. In 2009, a avut loc renasterea Formulei Doi, odata cu Campionatul Formula Doi FIA. Competitiile domestice sau specifice tarilor includ cursele de Formula Trei, Formula Renault, Formula Ford si Formula BMW.

Cursele de masini cu un singur loc nu sunt doar pentru piloti si echipe profesioniste. Exista un mare numar de „cluburi de curse” pentru amatori, pentru cei care vor sa concureze impotriva altor persoane din toata lumea. In UK, cele mai importante cluburi sunt Monoposto Racing Club, BRSCC F3 (Fostul ClubF3, fostul ARP F3), Formula Vee si Club Formula Ford.

Monoposto Racing Club

Exista si alte categorii de curse de masini cu un singur loc, incluzand aici cursele de karturi, care implica o masina mica, cu costuri reduse, pe o pista tot mica. Multi dintre cei mai buni piloti s-au inceput carierele in karturi. Mai demult, Formula Ford reprezenta o categorie populara pentru pilotii care avansau de la karturi. Acum Formula BMW este optiunea preferata de piloti, deoarece aici s-a introdus un pachet aero si anvelope netede, permiandu-le pilotilor noi sa acumuleze experienta in masini cu dinamici asemanatoare celor de F1.

Studentii de la universitati pot de asemenea sa ia parte la curse in masini cu un singru loc, prin competitiile de Formula SAE, care implica proiectare si construirea unei masini cu un singur loc, intr-o echipa multidisciplinara, si pe urma sa concurese cu ea in competitie.

In 2005, producatorul Todd Baker a creat prima echipa complet feminina de curse Formula. Grupul a fost „asamblat” din piloti de la diferite discipline, si s-a format pentru un reality-show de pe MTV, care a fost filmat la Mazda Raceway Laguna Seca.

In decembrie 2005, FIA si-a dat acordul pentru infiintarea Superleague Formula, care a debutat in 2008, unde echipele de curse sunt detinute de importante cluburi sportive, cum ar fi AC Milan si FC Liverpool.

Cursele de masini Touring sunt o forma de curse pentru masini de serie. De multe ori cursele sunt full-contact, datorita diferentelor mici de viteza, si grilelor mari

WTTC - 2009

Cele mai importante campionate de touring de pe mapamond sunt V8 Supercars (Australia), British Touring Car Championship, Deutsche Tourenwagen Masters (DTM), si World Touring Car Championship.

The Sports Car Club of America's SPEED World Challenge Touring Car si campionatele de GT, domina in America de Nord. Seriile istorice din America – Trans-Am – sunt intr-o perioada de tranzitie, dar inca sunt cele mai longevive curse din SUA. De asemenea, The National Auto Sport Association furnizeaza evenimente in care pot sa concureze amatori cu masini construite de ei, pe circuite locale.

Drive safe, and make sure you don't run out of gas!

Cursele de masini - Partea a III-a

1910–1950

Prin anii 1930 s-a produs trecerea de la masini foarte scumpe, la adevarate masini de curse, Delage, Auto Union, Mercedes-Benz, Delahaye, si Bugatti fabricand vehicule aerodinamice cu motoare care produceau pana la 450 kW (612 cai-putere), ajutate si de supra-alimentare in mai multe etape. Din 1928-1030, si din nou in 1934-1936, greutatea maxima permisa era de 750 km, o regula diametral opusa fata de reglementarile actuale. A fost necesara folosirea extensiva a aliajelor de aluminiu pentru a mentine vehiculele usoare, iar Mercedes a mers pana la eliminarea in totalitate a vopselei pentru a respecta limita de greutate, producand, astfel, faimoasele Silver Arrows.

Mercedes Silver Arrow

NASCAR (National Association for Stock Car Auto Racing) a fost fondata de William France, Sr. la data de 21 februarie 1948, cu ajutorul altor catorva soferi ai perioadei respective. Prima cursa NASCAR „Strictly Stock” a avut loc pe 19 iunie 1949 pe Charlotte Speedway. Divizia Strictly Stock a fost pusa in asteptare, deoarece constructorii auto din SUA nu au putut fabrica sedanuri de familie destul de repede incat sa faca fata cererii de dupa Al Doilea Razboi Mondial.

1950-Prezent

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, cursele de masini sport s-au dezvoltat ca o forma distincta de intreceri, cu propriile intreceri clasice, iar din 1953 propriul Campionat Mondial, sub tutela FIA (Federatia Internationala de Automobile). Incepand cu sezonul 1950,Divizia Strictly Stock a NASCAR a fost redenumita Grand National Division. De-a lungul unei perioade de mai bine de 10 ani, modificari atat de performanta cat si de siguranta au fost permise, iar in jurul anilor 1965, vehiculele au fost construite expres pentru curse, doar caroseria parea de serie. Prima competie NASCAR care a avut loc in afara SUA, s-a tinut in Canada, unde la data de 1 iulie 1952, Buddy Shuman a castigat o cursa de 200 de ture pe un circuit de 800 m in Stamford Park, Ontario, langa Cascada Niagara.

Primele curse NASCAR

Incepand cu 1962, masinile sport au lasat locul masinilor GT, FIA inlocuind Campionatul Mondial pentru Masini Sport, cu Campionatul Internatioan pentru Producatorii GT. De-a lungul anilor 1960, s-au construi piste de super-viteza, vechile piste de pamant au fost pavat, iar numarul curselor pe peste de pamant s-au redus.

O puternica „specie” de vehicule hibride au aparut in ani ’50 si ’60 si au concurat de amble parti ale Atlanticului. Acestea aveau sasiuri europene si motoare mari, americane – de la primele masini Allard, continuand cu hibrizi de genul Lotus 19 echipate cu motoare mari, mana la AC Cobra. Combinatia dintre sasiurile britanice si motoarele Americane V8, au dus la nasterea seriilor Can-Am, intre anii 1960-1970. Membrii cluburilor furnizau multa distractie la nivelul curselor de club, din 1960 pana in 1990, iar in 1980, John Webb a reinviat interesul pentru marile prototipuri sport organizand Thundersports. Group 4 Grand Touring Cars si Group 5 Special Production Cars au devenit cea mai populara forma de Curse Auto Sport, incepand cu 1976.

Ultima Cursa NASCAR pe pista de pamant s-a tinut la 30 septembrie 1970, pe circuitul de jumatate de mila State Fairgrounds Speedway din Raleigh, North Carolina. Din 1972 pana in 2003, cea mai populara serie NASCAR a fost Winston Cup Series. Era sponsorizata de tigariel Winston, de la R. J. Reynolds Tobacco Company. Schimbarile resultate din implicare RJR, dar si reducerea programului de la 48 la 31 curse pe an, au stabilit anul 1972 ca fiind inceputul erei moderne a NASCAR.

In Europa, FIA a adoptat reglementarile ACO GTP, practic neschimbate, si a sacntionat Group C World Endurance Championship (sau World Sportscar Championship), in care concurau prototipuri avansate cu cockpit acoperit. In SUA Campionatul IMSA Camel GTP promova competitii inchise dintre echipe de producatori obisnuiti si echipe private - din punct de vedere tehnic, masinile erau similare cu cele din Goup C, dar erau impuse niste reglementari in ceea ce priveste greutatea masinii si capacitatea motoarelor, pentru a incerca sa limiteze performantele. FIA a incercat prin anii 1990 sa faca din Group C un Grand Prix pentru masini cu doua locuri, reglementarile privind motoarele ca si cele din Formula 1, curse pe distanta mica, si un program asemanator cu celdin F1. Campionatul IMSA GT se baza pe prototipuri inca din 1983, punandu-se tot mai putin accent pe masinile de serie. Australian Production Car Championship s-a tinut prima data in 1987, castigatorul inaugural fiind desemnat dupa rezultatele din doua curse tinute pe Winston Motor Raceway in Victoria, la data de 27 septembrie. Primul World Touring Car Championship, care era deschis masinilor din Group A Touring Cars, s-a tinut tot in 1987, concurand cu mult mai vechiul European Touring Car Championship. Curse aditionale s-au tinut si in afara Europei, la Bathurst in Australia, Calder Park - Noua Zeelanda, si Muntele Fuji in Japonia. Campionatul Soferilor a fost castigat de Roberto Ravaglia intr-un BMW M3, iar Campionatul Producatorilor a fost castigat de Eggenberger Texaco Ford no. 7, care era un Ford Sierra. Winston Cup Series a cunoscut o mare crestere in popularitate in anii 1990. Aceasta a coincis cu un declin de popularitate al American Championship Car Racing. FISA a decis separarea masinilior in trei grupuri: Goup N (masini de serie), Group A (masini de serie modificate), si Group B (masini sport modificate). Group B a fost introdus de FIA in 1982, ca inlocuitor atat pentru Group 4 (grand touring-uri modificate) cat si pentru Group 5 (prototipuri touring).

Roberto Ravaglia intr-un BMW M3

Campionatul IMSA GT Series a evoluat in Cursele Le Mans Americane iar cursele europene au devenit Cursele Le Mans, in ambele concurand atat prototipuri cat si GT-uri.

SCCA World Chalange presupune o ora de intreceri pentru fiecare runda, combinand trei clase: GT (Chevrolet Corvette, Aston Martin DB9, etc.), GTS (Acura TSX, BMW seria 3, etc. - a inlocuit fosta clasa de masini touring), si Touring Car ( o clasa de serie din “Showroom”, similara cu Grand Am’s Continental Challenge).

Drive safe, and make sure you don’t run out of gas!

Cursele de masini - Partea a II-a

In 1985, s-a organizat Competitia Paris-Bordeaux-Paris, aceasta fiind prima cursa in adevaratul sens al cuvantului, deoarece toti competitorii au luat startul impreuna. Castigator a fost Émile Levassor in modelul sau Panhard-Levassor 1205cc. El a terminat cursa (1178 km) in 48 ore si 47 minute, cu aproape 6 ore mai repede decat competitorul de pe locul secund.

Primul loc unde se tineu regulat curse auto a fost Nice, Franta, unde, la sfarsitul lui martie 1897 a avut loc „Saptamana Vitezei”. Pentru a „umple” programul, cele mai multe tipuri de curse au fost inventate aici, inclusiv prima urcare a unui deal (Nice - La Turbie), si un sprint, ceea ce a fost, de fapt, prima cursa de drag.

Competitiile internationale inte natiuni, si nu intre indivizi, au inceput odata cu Cupa Gordon Bennett.

Prima cursa auto din Statele Unite a avut loc la Chicago, Illinois, la data de 28 noiembrie 1895. Traseul de 54,36 mile (87,48 km) se intindea din partea de Sud a orasului, de-a lungul lacului spre Evanston, Illinois, si retur. Cursa a fost castigata de Frank Duryea, in 10 ore si 23 minute, castigand in fata a trei masini alimentate cu benzina.

Cursele dintre orase

Deoarece industria auto dar si cursele erau dominate de Franta, Automobil Clubul Francez (ACF) a organizat numeroase intreceri internationale importante, care incepeau de obice de la Paris, inspre un alt mare oras din Franta sau altundeva, in Europa.

Aceste curse, de mare succes, s-au incheiat in 1903, cand Marcel Renault a fost implicat intr-un accident fatal langa Angoulême, in cursa Paris-Madrid. Cele noua fatatlitati au determinat guvernul francez sa opreasca cursa in Bordeaux, si au interzis cursele de strada.

Primul circuit expres pentru intreceri

The Milwaukee Mile este cel mai vechi circuit de curse auto din lume, aici fiind organizate curse inca din 1903. Totusi, acest circuit de 1 mila (1,6 km) nu a fost construit pentru pentru cursele auto, ci acest circuit era gazda curselor de cai in secolul al XIX-lea.

Brooklands, in Surrey, Anglia, a fost primul circuit construi expres pentru intreceri motorizate, care s-a deschis in iunie 1907. Acesta avea o pista din beton de 4,43 km, cu viraje inclinate, pentru viteza. Brooklands a fost, de asemenea, un centru al industriei aviatice, Vikers construind aici o fabrica si un aerodrom, in timpul Primului Razboi Mondial. Circuitul auto a fost inchis in 1939, deoarece productia aeronavelor avea intaietate in timpul razboiului. Daunele incasate de circuit in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial au insemnat ca circuitul nu se va mai deschide niciodata pentru curse.

Pista de la Brooklands

Se pare ca Brooklands a fost sursa de inspiratie pentru Indianapolis Speedway, care s-a deschis in 1909.

Treptat, competitiile s-au extins si in alte parti ale Imperiului Britanic. Prima competitie din India a fost organizata in 1905 de catre Motor Union of Western India, si se intindea de la Delhi la Mumbai, pe o distanta de 810 mile, fiind o incercare de testa compatibilitate automobilelor la conditiile din India. Lordul Curzon, Viceregele, si-a dat acordul pentru acest eveniment.

Drive safe, and make sure you do not run out of gas!

Cursele de masini - Partea I

Cursele auto (cunoscute si sub numele de curse de automobile, curse de motoare sau curse de masini) sunt un tip de sport cu motor, care implica intreceri intre masini. Este unul dintre cele mai vizionate sporturi televizate din lume.

Intrecerile au inceput la scurt timp dupa constructia primului automobil de succes, alimentat cu benzina. Prima intrecere organizata vreodata a avut loc la data de 28 aprilie 1887, de catre editorul sef al publicatiei pariziene – Le Vélocipède – Monsieur Fossier. Cursa se intindea pe o lungime de doi kilometri, de la Podul Neuilly, pana la Bois de Boulogne. Cursa a fost castigata de catre Georges Bouton, de la compania De Dion-Bouton, cu o masina pe care a construit-o impreuna cu Jules-Albert de Dion, dar avand in vedere ca Bouton a fost singurul competitor care si-a facut aparitia, e cam greu sa o numesti intrecere.

Paris-Rouen. Prima intrecere motorizata

La data de 22 iulie 1984, revista pariziana Le Petit Journal, a organizat ceea ce este considerata prima cursa de masini din lume, din Paris la Rouen. Evenimentele sportive erau o buna modalitate de publicitate. Pierre Giffard, editorul publicatiei, a promovat evenimentul ca fiind o Competitie cu Trasuri fara Cai (Concours des Voitures sans Chevaux). 102 persoane au platit cate 10 franci taxa de intrare.

69 de masini au luat startul celor 50 km de calificare, unde s-au selectat competitorii care puteau sa participe la evenimentul principal, cursa de 127 km dintre Paris si Rouen. Competitorii variau de la producatori celebri, ca Peugeot, Panhard sau De Dion, la proprietari amatori, si doar 25 au fost selectati pentru cursa principala.

Cursa a inceput de la Porte Maillot si a continuat pe la Bois de Boulogne. Contele Jules-Albert de Dion a fost primul care a ajuns la Rouen dupa 6 ore si 48 minute, cu o viteza medie de 19 km/h. El a terminat cu 3’30” in fata lui Georges Lemaître (Peugeot), urmat de Doriot (Peugeot) la 16’30”, René Panhard (Panhard) la 33’30” and Émile Levassor (Panhard) la 55’30”. Castigatorii oficiali au fost desemnati Peugeot si Panhard, deoarece masinile erau jurizate dupa viteza, manevrare si specificatii de siguranta, iar masina cu aburi a lui De Dion avea nevoie de un fochist, ceea ce era interzis.

Drive safe, and make sure you do not run out of gas!

Istoria automobilului - partea a III-a

Nicolas Joseph Cugnot al Frantei a construit primul automobil in 1769 - recunoscut de catre British Royal Automobile Club si Automobile Club de France. Deci, de ce spun atat de multe carti de istorie ca automobilul a fost inventat de catre Gottlieb Daimler sau Karl Benz? Aceasta se datoreaza faptului ca atat de Daimler cat si Benz au inventat vehicule pe benzina practice si de mare succes, care a inaugurat epoca de automobilelor moderne. Daimler si Benz au inventat masini care aratau si functionau ca masinile pe care le folosim astazi.

Istoria motorului cu ardere interna - Inima automobilelor

Un motor cu combustie interna este orice motor care utilizeaza arderea exploziva de combustibil pentru a impinge un piston in interiorul unui cilindru - miscarea pistonului invarte un arbore cotit, care se invarte apoi rotile auto prin intermediul unui lant sau o planetara. Diferitele tipuri de combustibil utilizate in mod obisnuit pentru motoarele cu ardere interna sunt benzina, motorina si kerosenul.

Un scurt rezumat al istoriei a motorului cu ardere interna include urmatoarele repere:

• 1680 - fizicianul olandez, Christian Huygens, a proiectat (dar nu a construit niciodata) un motor cu ardere interna care urma sa fie alimentat cu praf de pusca. 
• 1807 - Francois Isaac de Rivaz din Elvetia inventat un motor cu ardere interna, care a folosit un amestec de hidrogen si oxigen ca si combustibil. Rivaz a proiectat o masina pentru motorul lui – primul automobil cu ardere interna. Cu toate acestea, proiectul lui a fost unul foarte nereusit. 
•  1824 – inginerul englez, Samuel Brown a adaptat un vechi motor Newcomen cu aburi pentru a arde benzina, si l-a folosit pentru a alimenta pentru scurt timp un vehicul care a urcat Shooter’s Hill din Londra. 
•  1858 – inginerul de origine belgiana, Jean Joseph Étienne Lenoir a inventat si brevetat (1860), un motor cu ardere interna, cu dubla actiune, cu aprindere cu scanteie electrica, alimentat cu gaz de carbune. In 1863, Lenoir a atasat un motor imbunatatit (cu petrol si un carburator primitiv) pe un vagon cu trei roti care a reusit sa finalizeze o calatorie istorica pe o distanta de cincizeci de mile. 
  
•  1862 - Alphonse Beau de Rochas, un inginer civil francez, a brevetat dar nu a construit un motor in patru timpi (brevet francez # 52593, 16 ianuarie 1862). 
•  1864 - inginerul austriac, Siegfried Marcus, a construit un motor cu un singur cilindru, cu un carburator brut, si a atasat motorul sau la un carucior pentru o cursa de 150 de metri. Cativa ani mai tarziu, Marcus proiectat un vehicul care a a ajuns pentru scurt timp la 10 mph, considerat de cateva istorici ca precursor al automobilului modern, fiind primul vehicul pe benzina din. 
•  1873 - George Brayton, un inginer american, a dezvoltat un motor de succes pe kerosen, in doi timpi (a folosit doi cilindri de pompare externi). Cu toate acestea, a fost considerat primul motor pe petrol sigur si practic. 
•  1866 - inginerii germani, Eugen Langen si Nikolaus August Otto au imbunatatit lui modelele lui Lenoir si de Rochas si au inventat un motor cu benzina mult mai eficient. 
•  1876 ​​- Nikolaus August Otto a inventat si brevetat mai tarziu, un motor in patru timpi de succes, cunoscut sub numele de "ciclul Otto". 
•  1876 ​​- Primul motor in doi timpi de succes a fost inventat de Sir Dougald Clerk. 
•  1883 - inginerul francez, Edouard Delamare-Debouteville, a construit un motor in patru timpi cu un singur cilindru, care a functiona pe gaz de aragaz. Nu este sigur daca el intr-adevar a construiy o masina, cu toate acestea, proiectele lui  Delamare-Debouteville au fost foarte avansate pentru acea perioada – in unele privinte mai avansate decat ale lui Daimler si Benz, cel putin pe hartie. 
• 1885 - Gottlieb Daimler a inventat ceea ce este adesea recunoscut ca prototip al motorului pe benzina modern - cu un cilindru vertical, si cu benzina injectata printr-un carburator (brevetat in 1887). Daimler a construit mai intai un vehicul pe doua rot – "Reitwagen" – pentru acest motor, iar un an mai tarziu a construit primul din autovehicul lume cu patru roti. 
•  1886 - La 29 ianuarie, Karl Benz a primit primul brevet (DRP No. 37435) pentru o masina pe benzina. 
•  1889 - Daimler a construit un motor in patru timpi imbunatatit cu supape in forma de ciuperci si doi cilindri in V. 
•  1890 - Wilhelm Maybach a construit primul motor cu patru cilindri, in patru timpi.

   

Importanta lui Nicolaus Otto

Unul dintre cele mai importante repere in proiectarea motoarelor provine de la Nicolaus August Otto, care in 1876 a inventat un motor pe benzina eficient. Otto a construit primul motor practic cu ardere interna in patru timpi numit "motor cu ciclu Otto", si de indata ce si-a terminat motorul sau, l-a atasat unei motociclete. Contributiile lui Otto au fost foarte semnificative istoric. Motorul sau in patru timpi a fost universal adoptat pentru toate automobilele cu combustibil lichid.

Importanta lui Karl Benz

In 1885, inginerul mecanic german, Karl Benz a proiectat si a construit primul automobil practic din lume care era propulsat de un motor cu combustie interna. La 29 ianuarie 1886, Benz a primit primul brevet (DRP nr 37435) pentru o masina pe benzina. A fost un automobil pe trei roti; Benz a construit prima sa masina cu patru roti in 1891. Benz & Cie, compania fondata de inventator, a devenit cel mai mare producator mondial de automobile, la sfarsitul secolului XIX. Benz a fost primul inventator care a integrat un motor cu ardere interna cu un sasiu - proiectate impreuna.

Importanta lui Gottlieb Daimler

In 1885, Gottlieb Daimler (impreuna cu partenerul sau de design Wilhelm Maybach) a dus motoru cu ardere interna a lui Otto un pas mai departe, si a brevetat ceea ce este general recunoscut ca prototipul motor pe benzina modern. Legatura dintre Daimler si Otto a fost una directa, Daimler a lucrat ca director tehnic al Deutz Gasmotorenfabrik, care era co-detinuta de Nikolaus Otto in 1872. Exista unele controverse cu privire la cine a construit prima motocicleta - Otto sau Daimler.

Motorul Daimler-Maybach din 1885 era mic, usor, rapid, folosea un carburator cu injecie de benzina, si avea un cilindru vertical. Dimensiunea, viteza si eficienta a motorului au permis o revolutie in designul auto. La 08 martie 1886, Daimler a luat o diligenta si a adaptat-o ​​pentru a incorpora motorul sau, proiectand, astfel, primul automobil din lume cu patru roti. Daimler este considerat primul inventator care a inventat un motor practic cu ardere interna.

In 1889, Daimler a inventat un motor cu doi cilindri in V, in patru timpi, cu supape in forma de ciuperca. La fel ca motorul lui Otto din 1876, noul motor Daimler a pus bazele pentru toate motoarele auto care au urmat. De asemenea, in 1889, Daimler si Maybach a construit primul automobil pornind de la zero, si nu au adaptat un alt vehicul destinat altor intrebuintari, cum s-a facut pana atunci. Noul automobil Daimler avea o transmisie cu patru trepte si atingea viteze de 10 mph.

Daimler a fondat Daimler Motoren-Gesellschaft in 1890 pentru fabricarea proiectelor sale. Unsprezece ani mai tarziu, Wilhelm Maybach a proiectat automobilul Mercedes.

Drive safe, and make sure you do not run out of gas!

Istoria automobilului - partea a II-a

Primele masini electrice

Motoarele cu aburi nu au fost singurele motoare folosite la primele automobile. Vehiculele cu motoare electrice au fost, de asemenea, inventate. Intre 1832 si 1839 (anul exact este incert), Robert Anderson din Scotia a inventat prima trasura electrica. 

Masinile electrice foloseau baterii reincarcabile, care alimentau un mic motor electric. Vehiculele erau grele, lente, costisitoare, si era nevoie sa se opreasca frecvent pentru reincarcare. Ambele vehicule rutiere – cu aburi si electrice – au fost abandonate in favoarea vehiculelor alimentate cu combustibil petrolier. Electricitatea a cunoscut un succes mai mare in tramvaie si troleibuse, unde o aprovizionare constanta de energie electrica era posibila.

Cu toate acestea, in jurul anului 1900, vehiculele terestre electrice din America au depasit ca vanzari toate celelalte tipuri de masini. Apoi, in cativa ani dupa 1900, vanzarile de vehicule electrice s-au prabusit, in timp ce un nou tip de vehicul a inceput sa domine piata de consum.

Drive safe, and make sure you do not run out of gas!